Noile tehnologii şi timpul liber

-
Competenţe de atins:
3.1. Selectarea şi comentarea surselor istorice pentru a susţine / combate un punct de vedere

A. De mult timp mă tot întreb, de fapt ce înseamnă un blog? Practic ce ai? Cu toate că nu este în totalitate al tău, îl poţi numi responsabil un jurnal. Cu excepţia că este public, sau nu. Poţi scrie ce doreşti, despre ce doreşti, fără să intri la secţiunea “Drepturi de autor”. Îl poţi numi un mod de exprimare, o libertate de exprimare.
    Am avut o temă la un obiect, în care trebuia să scriu un text despre impactul blogurilor asupra libertăţii de exprimare. Grea sarcină cand tocmai mi-am spus parerea despre bloguri. Sincer, nu cred că blogurile pot afecta libertatea de exprimare. De ce? Tocmai pentru ca blogul în sine înseamnă libertate, de gandire, de exprimare, de personalitate, etc.
    Totuşi, mă gândesc la impact. Mă gândesc dacă blogurile pot avea un impact. Sigur că au. Sunt tot mai mulţi oameni care au bloguri, şi mai mulţi care citesc bloguri şi o parte care chiar iau blogurile ca sursă credibilă. Deja există nume sonore ale blogosferei româneşti, ale căror texte sunt folosite ca surse şi documentări pentru ştiri. Totuşi, nu cred că acest impact este atât de mare pentru a afecta libertatea de exprimare. De mai multe ori am scris texte care ar fi putut avea un impact mare asupra mea. Totuşi, am reuşit să eschivez menţionând faptul că textele pot fi simple ficţiuni, personajele şi întamplările pură fantezie.
    Dar, de ce am spune asta? E o libertate pe care o pot exprima faţă în faţă sau pe blog. Tot libertate se numeşte, nu?
                                        Ionuţ Benchea, Impactul blogurilor asupra libertăţii de exprimare

Cerinţe:
  1. Discutaţi impactul blogurilor şi  altor surse de informare de acet tip folosind informaţiile din sursa A

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Declaraţia Drepturilor (1689)

-
      "Având în vedere faptul că abdicarea fostului [rege] Iacob al II-lea a lăsattronu8l vacant, Alteţa Sa, prințul de Orania (care cu voia Atotputernicului Dumnezeu a devenit unealta glorioasă a eliberării acestui Regat de papism şi de puterea arbitrară), la sfatul lorzilor ecleziastici şi mireni şi al mai multor persoane notabile ale Comunelor, a adresat scrisori lorzilor ecleziastici şi  mireni protestanţi, şi alte scrisori diferitelor comitate, orașe, universități, burguri şi celor cinci porturi, pentru ca să aleagă persoane vrednice să le reprezinte în parlamentul ce avea să se adune şi să reşeadă la Westminster, în a 22-a zi a lunii ianuarie 1689, în scopul de a se consfătui cu privire la mijloacele prin care religia, legile şi libertățile să nu mai cadă în primejdia de a fi răsturnate. În baza ziselor scrisori, alegerile s-au făcut.       În aceste împrejurimi, sus-zişii lorzi [...] şi Comunele, întrunite astăzi în virtutea scrisorilor şi a alegerilor, constituind împre
Citiți mai multe

Formarea statelor medievale românești

-
Caracteristici generale Statele medievale românești s-au format în contextul marelor migratii de la sfârșitul mileniului I și a creșterii influenței bizantine la nord de Dunăre. în acest context, la nordul Dunării s-au constituit formațiuni prestatale ( înaintea statului, de mici dimensiuni ) numite jupanate, cnezate și voievodate locuite de români și slavi. La această realitate istorică s-au suprapus venirile ultimilor migratori care au influențat în mod direct formarea statelor medievale românești ungurii în secolul al X-lea și mongolii la jumătatea secolului al XIII-lea (vezi aici ).   Transilvania Formarea statului medieval Transilvania a fost strâns legată de așezarea în Panonia a triburilor de maghiari în secolul al IX-lea așa cum arată Gesta Hungarorum unul dintre primele izvoare scrise relative la istoria acestora. În expansiunea lor spre est, aceste triburi au întâlnit formațiuni politice locale: ducatele lui Menumorut , Glad și Gelu . Î n jurul anului 1000
Citiți mai multe

Ideea de Europa (clasa a XI-a)

-
A.            Europa nu există ca un concept politic. Acea parte a lumii care poartă numele de Europa cuprinde un adevărat haos de popoare şi de state, o mulţime de conflicte internaţionale; ea este creuzetul războaielor viitoare. Problema europeană: ura reciprocă dintre europeni inflamează atmosfera internaţională şi stârneşte nelinişte chiar şi celor mai pacifiste ţări ale lumii. Iată de ce problema europeană nu este una locală, ci o problemă internaţională. Atâta vreme cât nu-şi va găsi rezolvarea, nu se poate visa la o dezvoltare paşnică a omenirii. Problma europeană are, pentru toată lumea de astăzi, aproape aceiaşi semnificaţie pe care o avea pentru Europa chestiunea Balcanilor, cu un secol în urmă: este o sursă permanentă de insecuritate şi tulburări. Problema europeană nu va fi rezolvată decât printr-o uniune a popoarelor Europei"                             Richard de Coudenhove-Kelergi, Pan Europa, 1922 B. Eu cred că între popoare atât de apropiate g
Citiți mai multe