Petiţiune-Proclamaţiune în numele tuturor stărilor Moldovei
„[...]
Comitetul dar, adunându-se astăzi în 28 martie 1848 şi cercetând starea critică
de astăzi a societăţii, s-au încredinţat în cuget curat si nemişcat de patimi,
că pentru de a pune Moldova pe o cale de fericire, mijloacele cele mai sigure
si mai neapărat trebuitoare sînt următoarele:
1. Sfînta păzire a Regulamentului în tot
cuprinsul său şi Iară nici o răstălmăcire.
2. Secarea corupţiei prin pravile înadins
făcute si a abuzurilor ce izvorăsc din acea corupţie.
3. Siguranţa personală, adecă nimeni să nu poată fi pedepsit decât pe
temeiul legilor şi în urma unei hotărâri judecătoreşti. Fiestecare arestuit
să fie înfăţişat în
vreme de 24 ceasuri
dinaintea tribunalului competinînd.
4.
Grabnica îmbunătăţire a stării locuitorilor săteni, atât în relaţia lor cu
proprietarii moşiilor, cât şi în acelea cu cârmuirea, precum contenirea tuturor
beilicurilor sub numirea de plată si celelalte.
.
5. Alcătuirea unei
noi catagrafii spre a
scăpa de împilare pe toţi nenorociţii locuitori care sunt astăzi
asupriţi prin măsurile catagrafiei trecute.
6. Mazilii, niptasii, ruptele visteriei si
celelalte clasuri privilegiate să fie ocrotiţi potrivit Regulamentului şi să nu
mai fie întrebuinţaţi în trebile
particulare.
7. Privitorii să se aleagă, după glăsuirea Regulamentului, fără nici o înrâurire
a cârmuirii.
8. Reforma scoalelor pe o temelie largă si
naţională spre răspândirea luminărilor în tot poporul.
9. Dezarmarea "grabnică a arnăuţilor
si a altora ce s-au înarmat de
Ocîrmuire si închezăsluirea lor pentru viitor ca nu vor mai fi pricină de
tulburare publică.
10. Ridicarea pedepselor trupeşti
înjositoare caracterului de
miliţie naţională, îmbunătăţirea hranei sale şi mai ales dreapta
înaintare în ranguri după merituri personale.
11. Militarii cari au slujit patriei şi cari
au câștigat recunoştinţa obştească să fie scutiţi de orice dajdii când vor ieşi
din slujbă.
12. Miniştrii să aibă deplina libertate pravilniceasca
în lucrările lor, pentru ca să poarte toată răspunderea acestor lucrări.
13. Desfiinţarea poslinei,
ca una ce
este vătămătoare agriculturii
si comerţului tării.
14. îmbunătăţirea portului Galaţi, ca cel mai mare canal al înfloririi
comerţului si agriculturii tării.
15. Ridicarea morală şi soţială a clerului.
16. Păzirea cu sfinţenie a legilor pe cari se
reazemă creditul public şi aceasta în privirea tuturor fără osebire, pentru
siguranţa relaţiilor comerciale.
17. Informarea unui tribunal de comerţ la
Iaşi; codul de comerţ al Franţei, consfinţit de Regulament, să fie tălmăcit în
limba ţarii.
18. Banii de rezervă să fie întrebuinţaţi în
formarea unei bănci de scont pentru înlesnirea neguţătorilor în înflorirea
comerţului.
19. Hrana obstei de prin târguri să fie subt
cea mai de aproape îngrijire a stăpânirii spre a nu se face un mijloc de
îmbogăţire particulară.
20. Aşezarea poliţiei târgurilor
pe principii de
omenire în privirea nenorociţilor arestuiți.
21. Libertatea tuturor arestuiţilor în
pricini politice atât civile, cât si militare; reîntoarcerea dritunlor politice
acelora cărora li s-au ridicat nedrept pentru asemenea pricini.
22. Nestrămutarea din
posturi a amploiaţilor vrednici
si cinstiţi si înaintarea lor în posturi potrivit
Regulamentului, precum şi sporirea lefilor lor, spre a înlesni mijloace de o
vieţuire cinstită şi neatârnată.
23. Toţi
amploiaţii să fie răspunzători pentru faptele lor în lucrările
slujbelor.
24. înfiinţarea unui banc naţional pe cel mai
sigur temei.
25. Grabnicele forme de îmbunătăţire ale
condicei criminale ale procedurei si ale sistemului pedepsitor.
26. împărţirea dreaptă si potrivit
Regulamentului a banilor pensiilor si îndreptarea abuzurilor ce s-au introdus
în împărţirea acestor bani.
27. Ofisurile slobozite până acum de Ocârmuire
în ramul judecătoresc şi administrativ să se supuie voturilor Obşteştei adunări
şi de acum să se contenească de a se slobozi asemenea ofisuri fără a fi
cercetate de adunare.
28. Seanţele tribunalelor să fie publice.
29. Seanţele Obşteştei Adunări să fie
publice. Ţinerea rânduielii în sânul ei să
atârne de însăşi adunarea, iar
nu de vornicia
de aprozi, potrivit Regulamentului.
30. Fiecare pământean sa aibă dreptul de a
adresa jalbă Obşteştii Adunări.
31. Deputaţii să nu poată a fi în slujba, să
nu poată primi nici ranguri, nici mulţumire bănească în vremea deputăţiei lor.
32. Chipul ce s-a întrebuinţat la alegerile
deputaţilor, fiind împotriva legilor şi,
în. urmare, si Obşteasca Adunare de astăzi fiind rodul acestui chip, nu insuflă
nici o încredere obsîei, deci această adunare sa se desfiinţeze si îndată să se
înjghebe o nouă Cameră, fără nici o înrâurire asupra alegătorilor din partea Cârmuirii,
pentru ca acea Cameră să fie adevărata reprezentaţie a naţiei şi adevărată închezășluire
a fericirii patriei.
33. Pe temeiul art. 57 din Regulament, Camera
să aibă dreptul de a face domnului punere înainte a tot felul de lucruri
privitoare-la folosul obştesc.
34. Ridicarea censurei
în privirea tuturor
trebilor si a
intereselor dinlăuntrul tării.
35. Informarea grabnică a unei garde
cetăţeneşti prin toate târgurile ţării, alcătuită atât din români, cât şi de
străini proprietari."
Comentarii
Trimiteți un comentariu